Suna o alarma de la un telefon mobil. Ma uit la ceas. E 9:00, 8:00 dupa ora Romaniei destul de devreme. Si destul de frig dupa cate imi dau seama. Nedormind in cort de mult ma cam dor si oasele. Ies din sacul de dormit, ma incalt si ies afara. A plouat azi noapte, cand am iesit seara din restaurant picura. Se trezesc si tovarasii de drum si incepem sa misunam prin camping. Mancam cateceva si ne hotaram sa mergem pana la Lacul du Miage sa inspectam zona. Pe drum vorbim, facem planuri si fotografii. Intalnim o gramada de turisti de diferite varste si nationalitati. Isi face aparitia si soarele ceea ce ne largeste orizonturile asupra peisajelor.
In 40 de minute ajungem la lacul Combal unde drumul asfaltat se termina dar se continua cu un drum de piatra ca cele forestiere.
O luam in dreapta catre Lacul de Miage. In mijlocul potecii ne intampina o gramada de capre Ibex.
Trecem pe langa baruletul La Combal si urcam spre lacul Du Miage. Vrem sa vedem cum arata in special morena ghetarului Du Miage pe care vom merge cateva ore catre refugiul Gonella.
Ajungem deasupra lacului acolo unde ni se deschide intreaga vale a ghetarului cu tot cu morena. Un grup de cehi tocmai ce pleaca pe traseul pe care-l incercam si noi de maine. Incercam sa obtinem cateva informatii cu privire la traseu dar nici ei nu stiu prea multe asa ca nu aflam nimic nou.
Ne intoarcem in camping pentru a pleca in Courmayeur sa ne interesam de vreme si traseu dar si sa mai cumparam cateceva.
Bineinteles ca nu putem sari peste o masa cu pizza. Ajungem la clubul alpin(Societa delle Guide Alpine) dar este inchis. Este pauza.
Incercam sa belim ochii pe la vitrinele magazinelor si sa gasim undeva unde sa mancam o pizza. Gasim o carciuma cocheta unde comadam pizza si bere.
Ramanem placut impresionati de pizza. Poate cea mai buna din ce mancasem pana acum. Bem berea in tihna timp in care se deschide si la clubul montan(Societa delle Guide Alpine) unde intrebam intai de traseu. Aflam ca acest traseu este inchis datorita lucrarilor de la refugiul Gonella si ni se recomanda sa o luam pe o alta ruta pe la refugiul Quintino Sella(3371m). Nu ca ar fi fost greu p-acolo dar era aproape imposibil, noi nefiind foarte priceputi in catararile pe stanca si ghetar asa ca aceasta varianta a cazut.
Oricum oamenii de acolo au fost foarte de treaba, ne-au transmis ca refugiul Gonella si traseul acela sunt inchise dar nimeni nu ne poate opri sa o luam p-acolo dar pe riscul nostru.
Vremea se anunta buna, un pic instabila pana joi. Deci daca vrem sa plecam ar trebui a doua zi. Stabilisem deja ca in trei zile sa fim dincolo in partea franceza cu tot cu Mont Blanc urcat, dar ca de obicei socoteala din targ nu se potriveste cu cea de acasa. Luam prognoza tiparita pe o hartie si plecam catre supermarket la cumparaturi. Cumparam ce mai era de trebuinta plus niste beri si plecam catre camping unde urma sa ne aranjam cat de cat bagajele de cu seara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu