miercuri, 5 august 2015

Dunavatul de Jos ~ 2013 ~ Canalul Pelisor, AC 18 grade si o ultima reprezentatie

Ora 8 trezirea pentru pescuit si plimbare. Ne trezim : eu pentru ca asa am pus ceasul si Masu pentru ca nu mai avea somn de la 6:30 cand a inceput sa se invarta prin camera si prin baie, urmarind diverse la televizor si jucandu-se cu telecomanda si scartaind usa dintre camera si baie. Avea mancarici.
In fine coboram si ne intalnim cu ceilalti prieteni din vila sa mergem catre barcile ce ne asteptau la cealalta pensiune.

Intram mancam micul dejun, pregatim scule, bere si momeli, bem cafeaua facuta de Sorin.  Iesim bine dispusi, ajungem pe ponton si ne impartim in 3 barci. Toate barcile erau dotate cu motoare puternice si taiau apa mult mai bine dacat cele cu care mersesem in trecut. Admiram valurile pe care le provocau barcile pe canalul ingust si Dunavatul vazut din exterior.

Iesim pe un canal mai mare si mai larg unde se mai intretaiau si alte canale inguste. Aici salciile erau deasupra apei iar pana in maluri stuful si papura ascundeau pamantul. Dupa ele se vedeau rasarite de curand vile mai mari, mai mici si un hotel impunator.




Intram pe un canal mai ingust parcurgem  in racoarea diminetii  cam pret de o jumatate de ora pe sub salcii si vegetatie pana sa mai zarim o constructie. Este o cherhana frumoasa pe langa care trecem cu viteza. Barcile se mentin la o distanta constanta una de cealalta pentru a nu intra in valurile facute de cea din fata.

Mai  facem cam inca o jumatate de ceas pana sa ajungem la cea mai frumoasa plaja vazuta in Romania. Am barcatiunile trag la capatul canalului iar noi coboram langa o cherhana situata intre canal si malul marii.






Pasim pe plaja alba care te orbea in lumina soarelui. Nisipul fin alb si cochiliile de scoici albe reflectau lumina soarelui. Apa destul de rece dar nu pentru toti. Dupa ce ne racorim putin unii in apa marii, altii cu bere iar altii cu ambele ne hotaram sa si pescuim putin. E destul de cald dar ne aliniem pe mal. Dupa vreo ora de stat singurul pescar este George care a reusit sa scoata un caras frumusel.

Ne imbarcam si facem cale intoarsa. Ajungem numai bine la ora mesei de pranz. Mancam bors de peste si plachie si mergem sa tragem un pui de somn.  Ajungem la vila, urcam la etajul unde eram cazati intram la Liviu si Sorin sa luam telecomanda de la erul conditionat in camera si dam de o racoare nemaipomenita pentru ca baietii au lasat la plecare aerul conditionat pe 18 grade. Masu zice asa trebuie sa facem si noi. Degeaba incerc sa-I povestesc ca nu va putea dormi la 18 grade, dar nu am cui. Cu greutate reusesc sa-l conving sa-l dam pe 22 grade. Zis si facut. Inapoiez baietilor telecomanda si ne bagam la somn.

Ma trezesc, de fapt ma trezeste. Masu dardaie de frig cu un prosop verde pe cap. Atipesc din nou. Dar Masu iese pe hol auzind usa de la George. Ii cere telecomanda de la AC dar nu se potriveste. Revine in camera cautand sa intrerupa cumva aerul conditionat, dar, ghinion. Firul de la alimentare intra in perete. Se inveleste din nou si incearca sa adoarma. Nu stiu daca reuseste ca eu adorm din nou.

Ne trezim, constat ca Masu nu a putut adormi. O fi fost prea racoare? Coboram pe rand in curte si ne asezam la o bere. Cand ne strangem toti o luam usor catre cealalta pensiune. Fiind inca destul de cald luam cate o inghetata de la un chiosc din drum. Ajungem si ne apucam de baut din nou si de povestit cate si mai cate. Florin isi pregateste chitara. De data asta cea electrica.

Mancam de seara si iesim pe terasa. Incepe ce avea sa fie ultimul recital al lui Florin. Suna altfel chitara electrica. Sunetele metalice se auzeau in tot Dunavatul. Mai executa Florin 2-3 cantari si incepe sa picure. Ploaia ne goneste inauntru in sala de mese.




Acolo ne animam si mai mult si rand pe rand cantam impreuna cu Florin. Cu vocea cu chitara, cu palmele si cu ce gasea sa se bata in masa si in alte obiecte.






Gaba in betia lui se uita la harta judetului Tulcea de o juma' de ora. Ceilalti cantam, beam si am tinut-o asa pana dupa miezul noptii. Intre timp aranjasem sa cumpar niste peste la 5:00 AM cand veneau pescarii. Incet, incet cedand oboselii si aburilor de alcool au inceput sa se rareasca mesenii si intr-un tarziu ne-am retras si noi la somn.






joi, 27 noiembrie 2014

Dunavatul de Jos ~ 2013 ~ Pescuitul pe ponton si Suzi

Din nou in formatie mare. Eu, Victor, Liviu, George, Gaba, Masu, Sorin, Cristi, Gabi, Nea Stefan, Florin, etc. Clipa, visata de un an fara o zi sosise si toti paream in cea mai buna forma.
Ne-am adunat cu celalalt grup pentru ce avea sa fie ultima escapada a unui bun prieten in Delta Dunarii.

 Asadar locatia a fost Dunavatul de Jos. O localitate unde se poate ajunge cu masina usor strabatand Dobrogea pana la Dunare. Ne strangem dis-de-dimineata la intrarea pe autostrada Soarelui. Au loc strangeri de maini, glume, urari si inapoi in masini pentru a ne continua drumul. Urmatoarea oprire stabilim sa fie la "Micarie"(asa ii spunem noi unui popas (Izvorul Cerbului) care se afla inainte cu vreo 40km de Tulcea) unde ne oprim pentru pranz. Ajungem in jurul orei pranzului si ne asezam la masa. Masinile sosesc una dupa alta si ocupam 2 mese mari. Bem o bere, doua, mancam mici, facem ceva fotografii si plecam mai departe.


Dupa inca 2 ore ajungem la destinatie. Constatam ca vom sta in 2 vile, una pe marginea Dunarii cealalta pe marginea soselei. Cazarea foarte buna in ambele, cu tot confortul. Noi stam la sosea, adica: Victor, Masu, Liviu, Sorin, George, Gaba si eu. Binenteles primul lucru a fost sa punem berile le rece si ramele la umbra. Ne-am cazat, am desfacut cate-o bere si am plecat spre cealalta vila pentru a manca si a sta la vorbe.


 Luam si cate o varga cu noi, asa sa nu lipseasca. Mancarea buna, gazdele amabile, bautura curge si ne binedispunem imediat. Pe terasa un bichon alb din ce aflu este o catelusa pe nume Suzi. O mangai si o rasfat putin dupa care imi vad de treaba cu berea. Ne aliniem pe la mese, pe ponton, unii pescuiesc altii deapana amintiri.


Urc din nou pe treptele restaurantului sa cer o cafea si dau din nou peste Suzi. dau sa o mangai iar, dar intr-o fractiune de secunda ma capseaza de mana si imi da sangele. Bag un leucoplast si ma linistesc cu mangaiatul de catei.

 Pe ponton incepuse distractia baietii se distrau la pescuit de rosioara si oblete. Se pozeaza cu "capturile". Dau si eu la lingurita ca poate, poate. Am o zvacnitura mica si cand aduc pestele la mal ce sa vezi, o rosioara. Deci, nu mai imi trebuie pescuit.





Ma apuc iar de vorbe si de baut bere si facem planul pentru a doua zi. Plimbare cu barca si pescuit de voie.